Desi coasta nord – vestica a Americii este vazuta ca locul nasterii a tot ce poate fi grunge, la inceputul anilor ’80 metalul era totusi soundul dominant. Metalul britanic la acea vreme era pe culmi inalte in Statele Unite cu Iron Maiden si Judas Priest, asa ca este oarecum normal ca cei de la Queensrÿche sa absoarba aceste influente si sa se modeleze pe niste linii similare.
De-a lungul anilor au fost priviti ca fiind una dintre cele mai inteligente trupe de progressive metal, care inca scoate albume si sunt inca in turneu.. Desi erau prieteni inca de pe bancile scolii, Geoff Tate ( voce ) , Chris DeGarmo ( chitara ), Michael Wilton ( chitara ), Eddie Jackson ( bass ) si Scott Rockenfield ( tobe ), erau angrenati in ale proiecte tip cover – band, au decis ca singura cale de a deveni un nume este aceea de a se concentra pe propriile lor materiale.Cheia soundului lor a fost vocea lui Tate incredibil de puternica si de mistuitoare, poate si din cauza faptului ca Tate a studiat opera pentru o perioada scurta de timp. Vreme de doi ani au tot repetat si au compus pana cand intr-un final a iesit “ Queen Of The Reich “, iar ce se stia pe atunci ca fiind The Mob a devenit Queensrÿche. A urmat primul lor demo, self-entitled ce avea sa devina pasaportul lor spre o cariera fulminanta. Fara nici o rusine, bazandu-si stilul pe ceea ce se intampla pe scena rock la aceea vreme, a fost nevoie de timp pentru ca baietii sa-si gaseasca propria identitate. A urmat The Warning ( 1984 ) si tot nu a fost suficient. Nu a fost suficient pana in 1986 cand a iesit la suprafata un album strident si rafinat totodata de metal. Rage for order le-a oferit sansa de a se afirma, inclusiv cu cateva piese live in deschidere pentru Metallica. Imaginea ridicola pe care o afisau, cea de protagonisti demni mai degraba de unul din seriile Mad Max, a fost in scurt timp parasita. Concentrati la maxim, urmatorul album lansat a fost ceea ce multi cred a fi cel mai stralucit album, veritabila lor capodopera : Operation : Mindcrime ( 1988 ). In timp ce contemporanii lor se bazau pe glam standard sau thrash metal the ‘Ryche nu aveau de gand sa se conformeze. Deja tinteau spre tendinte progressive, iar noua lor oferta a fost un album concept completat cu o distributie plina de personaje si un scenariu de thriller politic.
In timp ce Fates Warning deja au pavat drumul catre predecesorii sai cu Awaken the Guardian in 1986, Queensrÿche l-au definitivat atingand sufletul mult mai multor mase de oameni. Acest album a fixat standardele pentru multe trupe din anii ’90. Esentialmente, Operation Mindcrime este o poveste epica despre revolutie, intriga, manipulare psihologica, coruptia politicienilor, media, droguri, crima si sinucidere.
Albumul urmareste povestea lui Nikki un idealist, un cinic care se alatura unei organizatii de stanga a carei principala activitate este organizarea de crime de ordin politic si religios. Tragedia, tradarea, nebunia, toate sunt elementele cheie ale acestei povesti. Poate ca Operation Mindcrime este o capodopera si din cauza incarcaturii emotionale. Geoff Tate a venit cu acest profund concept in timp ce locuia in Montreal dupa turneul Rage for Order. Tot el spune ca a fost bombardat cu ideile pentru acest album in timp ce se afla intr-o biserica, ascultand corul acesteia. Baza acestei povesti a trasat-o in cateva zeci de minute in aceeasi seara dupa ce a parasit biserica. Dupa conturarea povestii, a completat-o cu intersectarea povestii cu cateva personaje ce le-a cunoscut in calatoriile sale. Asa a aparut si Doctor X, un barbat rece, calculat, vicios, a carui asa-zisa implicare cu organizatia terorista sta la baza intregului scenariu.
Fara doar si poate Tate isi asigura cu acest album titlulatura de " unul dintre cei mai mari vocalisti " pe care scena metal ne-a prezentat-o de lungul vremii. Piesele sunt concise, agresive, cu solouri de chitara care parca taie in carne vie si care te fac sa tremuri de emotie. Albumul straluceste de la inceput pana la final incepand cu versurile din Revolution Calling, care sunt prefata acestui album, pana la Operation : Mindcrime, care transmite mesajul intregului album. Nici nu cred ca pot nominaliza o piesa preferata de pe acest album, imi plac toate in egala masura, de la Suite Sister Mary, piesa de rezistenta a acestui album, la baladele forte ale albumului - I don't belive in love sau Eyes of a stranger. Queensrÿche au vrut sa riste, au riscat, iar noi ne-am ales cu un album vesnic clasic.
http://www.metalact.com/portal/recenzii/queensrche-operation--mindcrime-198.php
sâmbătă, 5 iulie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu