
Multi critici muzicali au comentat in fel si chip plecarea lui Gabriel, dar majoritatea au fost de acord ca formatia Genesis este ca si terminata. Fara Gabriel ei nu acordau nici cea mai mica sansa de supravietuire.Cei patru ramasi au audiat nenumarati vocalisti, dar finalmente tobosarul Phil Collins!! a ocupat mult ravnitul post. Comentariile la adresa sucombarii trupei au devenit si mai acerbe la aflarea vestii. Calitatile vocale nebanuite si incredibilele similaritati de timbru si maniera de-a canta cu ale Gabriel, ca de-altfel si consistenta componistica a quartet-ului, au facut ca urmatoarele doua aparitii discografice sa fie foarte bine primite. Astfel A Trick Of The Tail (Martie 1976), impresionant de bine vandut si Wind And Wuthering (Ian. 1977) cu un Steve Hackett in mare inspiratie, au improscat cu respect critica de specialitate. A urmat probabil unul dintre cele mai bune albume live publicate vreodata., Seconds Out (Nov. 1977). Prestatia este naucitor de convingatoare, iar Phil Collins chiar daca esti tentat sa-l banuiesti de cameleonism, dovedeste a fi un mare mare vocalist. Pentru a-l degreva pe Collins de rolul de tobosar, s-a apelat la Chester Thomson si Bill Bruford la tobe. In vara anului 1977 Steve Hacket paraseste trupa pentru o cariera solo, Genesis continuand ca trio si apeland la muzicieni profesionisti pentru prestatiile live. Surprinzator, Genesis pare a-si ridica box-office-ul cu fiecare plecare a unui membru. In Martie 1978 lanseaza And Than There Were Three. Totul este peste asteptari. Au mai multi fani ca niciodata si obtin primul disc de platina din cariera. Melodia "Follow You, Follow Me" extrasa de pe disc, va deveni pentru Genesis, primul U.S.Top 40, iar in Marea Britanie primul hit in TopTen hit. In Aprilie 1980 apare Duke, disc in care aproape ca dispare orice urma a rock-ului progresiv de odinioara, sound-ul pop fiind definitoriu. In S.U.A. au fost vandut in milioane de exemplare, iar in Marea Britanie au intrat direct pe locul 1, si fiecare din urmatoarele patru albume repetand performanta.. Intru-catva activitatea grupului este defocalizata de activitatea solo a lui Collins. Albumul sau de debut Face Value (Feb. 1981) a fost de departe o lovitura de piata mai mare decat oricare produs Genesis. La nivel mai redus, dar notabil si Mike Rutherford a obtinut succese cu proiectul sau Mike & The Mechanics (Nov. 1985). In Noiembrie 1981 erau in US Top 10 cu noul album Abacab. Mai apare un nou album live:Three Sides Live (Iunie 1982), urmat de discul numit simplu Genesis care va furniza cel mai mare hit Genesis in Marea Britanie prin piesa "Mama" si primul hit US Top 10 prin piesa "That’s All". Trei ani mai tarziu lanseaza Invuvisible Touch (Iunie 1986). A fost cumparat in cinci milioane de exemplare doar in Statele Unite si a avut cinci piese in Top Ten: "Invisible Touch", "Throwing It All Away", "Land Of Confusion", "Tonight, Tonight, Tonight" si "In Too Deep". A fost cel mai mare succes comercial al trupei si a obtinut de mai multe ori discul de platina in America. Odata cu lansarea acestui disc, Genesis au avut cel mai mare turneu din istoria lor, comparabil cu cei de la Rolling Stones sau Grateful Dead. Au urmat cinci ani mai putin prolifici d.p.d.v. al activitatii de grup, componentii find implicati in diverse proiecte. Totusi conceptia Genesis ramane nestirbita, iar in 1991 apare We Can’t Dance care a ocupat imediat locul intai in Marea Britanie si locul patru in Statele Unite. Desi nu s-a ridicat la performantele precedentului disc, s-a vandut in trei milioane de unitati in America si s-au extras de pe el cinci single-uri incluzand si TopTen hit-ul "I Can’t Dance". Deci nu rau. A urmat un turneu mondial din care a rezultat dublul album live, publicat in doua reprize, intitulat Live/The Way We Walk, Volume one: The Shorts (Nov. 1992) si Volume Two: The Longs (Feb. 1993). A fost ultimul album cu Phil Collins, el parasind Genesis in Martie 1996. Duo-ul ramas, Mike Rutherford si Tony Banks au inceput auditiile pentru un nou vocalist, gasindu-l finalmente pe Ray Wilson (ex Stiltskin), ca timbru foarte apropiat de Peter Gabriel, nu si ca maniera insa. In aceasta formula scot in Septembrie 1997 albumul Calling All Stations, disc in care se simt mici influente ale art-rock-ului de odinioara. Contine un material relativ valoros, dar slab primit de critica si de fani si a fost un insucces de piata. Este adevarat ca si tendintele de piata intre timp se schimbasera, iar greutatea numelui Genesis probabil nu se va diminua niciodata, desi Tony Banks declara: "Cred ca timpul acestei trupe a trecut."
"http://www.genesis-music.com/"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu